Geneza rock-ului

E timpul pentru puţină istorie. Din fericire pentru voi, prieteni, concepţia de plictiseală iniţială se opreşte aici! Pentru că acest articol este despre ISTORIA ROCK-ULUI!

Până nu de mult (1981), se credea că rock-ul a luat formă în anii 60 şi a fost perfecţionat în anii 70. Din această gravă neînţelegere s-a creat termenul de „rock clasic”. Foarte recent, într-o fermă abandonată din Abingdon, Virginia (S.U.A.),  s-a făcut marea descoperire a unor texte vechi care atestau vârsta rock-ului ca fiind de două ori mai mare decât se presupunea. Artistul, cunoscut sub numele de Deaf Smokey Green, cânta un cântec intitulat That Rock, It Rolled, care spunea povestea unei pietre pe care o cumpărase el de la un alb bogat. Când Green a crezut că a fost înşelat, s-a dovedit că acea piatră era drept cheia antică pentru a cânta blues. Din greşeală, a scăpat-o de pe o stâncă, iar încercarea ulterioară de a o găsi s-a dovedit inutilă.

În 1877, Thomas Edison inventează fonograful, cu ajutorul căruia în 1912 Hart Wand publică Memphis Blues (considerat primul titlu blues). Apoi în 1914 W.C.Handy scrie St. Louis Blues (considerat primul blues real). Totuşi, primul bluesman de succes comercial este „Blind” Lemon Jefferson, care înregistrează pentru Paramount Long Lonesome Blues, în Chicago în 1926.

Pentru cei ce nu ştiu ori nu şi-au imaginat, termenul de „rock and roll” era argoul negrilor pentru sex. Şi prima persoană care a înregistrat această expresie a fost Trixie Smith, în piesa My Man Rocks Me (With One Steady Roll), în 1922.

În 1929 este introdus discul de 78 RPM, şi la puţin timp după, în 1931, este inventată chitara electrică numită „Frying Pan”(Tigaia) de către George Beauchamp. La începuturile anilor 40, DJ Alan Freed lansează era rock ‘n’ roll, difuzând muzica „neagră” la radio. Mai târziu, în 1951, Freed primeşte propria emisiune televizată, numită The Moondog Show, unde populariza numai muzica R&B. În 1954, Ray Charles îşi formează propria trupă, care duce la o explozie a muzicii R&B (în mare parte underground) în curentul muzical predominant. În acelaşi an tânărul Elvis Presley din Memphis lansează primul său hit, That’s Alright, Mama la studiourile Sun. Bill Haley & the Comets reprezintă primul contact pe care l-au avut europenii cu rock ‘n’ roll-ul, formaţia susţinând un turneu spectaculos cauzând numeroase revolte în rândul maselor. În acelaşi ritm, Buddy Holly şi Jerry Lee Lewis au răspândit fenomenul pe plan mondial, prin turneul lor în Australia.

Bine cunoscutele „power chords” sunt auzite pentru prima dată pe albumele chitariştilor Link Wray şi Eddie Cochran, în urma cărora efectul de „distorsion” este creat, iar primul chitarist care foloseşte acest efect este Lowman Pauling.

Pe 3 Februarie 1959, Buddy Holly, Ritchie Valens şi J. P. „The Big Bopper” Richardson mor într-un accident aviatic în timpul unui turneu în Clear Lake, Iowa. Această zi devine cunoscută ca „The Day the Music Died” (ziua în care muzica a murit), aşa numită de către Don McLean, în piesa American Pie.

În 1963 muzica „surf” loveşte populaţia, urmată de fenomenul The Beatles în 1964, ei fiind vârful de lance al invaziei muzicale britanice în America, iar You Really Got Me a trupei The Kinks este prima piesă hard rock cântată. În 1965 Bob Dylan inventează folk rock-ul, la Newport Folk Festival. În 1967 ia naştere conceptul de festival rock în aer liber, la Monterey Pop Festival, urmat în 1969 de Woodstock Music & Arts Festival, care adună aproximativ 500.000 de fani la ferma lui Max Yasgur în New York.

Începuturile anilor 70 sunt marcate crunt de dispariţia lui Jimi Hendrix şi Janis Joplin în 1970, amândoi murind în urma unor supradoze, unul la o lună diferenţă de celălalt. Tot în 1970 Black Sabbath împământează puternic stilul heavy metal lansând Paranoid. În 1971 moare Jim Morrison (The Doors) şi Duane Allman (Allman Bros. Band). În 1973 Led Zeppelin rup toate recordurile cu turneul lor, iar Pink Floyd lansează Dark Side of the Moon. În 1974 Patti Smith crează ce este considerat a fi primul single punk-rock, Hey Joe. În 1975 managerul celor de la The New York Dolls, Malcom McLaren, părăseşte formaţia în urma unor conflicte interne, şi se întoarce în Londra unde ajută la formarea The Sex Pistols. În 1976 Stevie Wonder lansează Songs in the Key of Life, cu care câştigă 5 premii Grammy. În 1977 moare Elvis Presley la vârsta de 42 de ani. În 1978, se lansează primul aparat stereo portabil, Sony Walkman, şi Van Halen lansează primul album. În acelaşi an Sid Vicious (The Sex Pistols) moare din cauza unei supradoze cu heroină; avea 21 de ani. În 1979 Phillips inventează CD-ul audio.

În 1980 John Lennon (The Beatles) este împuşcat în faţa apartamentului său, Ian Curtis (Joy Division) se sinucide, la vârsta 23 de ani, iar AC/DC lansează Back in Black, cu noul lor vocal Brian Johnson. În 1981 ia naştere  Metallica, iar postul de televiziune MTV debutează cu Video Killed the Radio Star, piesa celor de la The Buggles. În 1982 Michael Jackson lansează albumul Thriller. În 1986 ia fiinţă primul „Lifetime Achievement Award”, acordat trupei The Rolling Stones. În 1988 moare Roy Orbison.

În 1990 Stevie Ray Vaughan moare într-un accident de elicopter. În 1991 Guns N’ Roses lansează Use Your Illusion II, iar Freddie Mercury (Queen) moare în urma unor complicaţii asociate cu SIDA. Seattle devine nucleul grunge rock-ului, cu trupe ca Nirvana, Pearl Jam şi Alice In Chains. În 1992 CD-urile depăşesc casetele audio în preferinţele artiştilor, ca medii de înregistrare. În 1994 moare Kurt Cobain (Nirvana), circumstanţele morţii sale fiind incerte, deşi se speculează că s-ar fi sinucis. În acelaşi an trupe ca Blur, Oasis, Pulp iau cu asalt scena muzicală americană, iar în Cleveland se deschide „Rock and Roll Hall of Fame Museum”.  În 1996 Janet Jackson devine cea mai bine plătită cântăreaţă din istorie, cu un contract de 80 de milioane de dolari semnat cu Virgin Records.  În 1997 ies în lumina reflectoarelor Queens of the Stone Age şi The White Stripes. În 1998 Frank Sinatra moare la vârsta de 82 de ani. În 1999, spiritul originalului Woodstock este comercializat şi compromis, prin crearea festivalului Woodstock ’99.

la începutul anilor 2000, emo (gen de rock apărut la sfârşitul anilor 80) îşi face apariţia dominantă prin trupe ca Jimmy Eat World cu albumul Bleed American în 2001 şi Dashboard Confessional cu The Places You Have Come to Fear the Most în 2003.

…şi aşa se încheie mica noastră incursiune în rădăcinile genului muzical pe care am ajuns să-l iubim atât şi să-l considerăm stil de viaţă, ba unii dintre noi chiar încercăm să ducem moştenirea mai departe, în speranţa de a ajunge măcar până la gleznele greilor dinaintea noastră. Sau măcar să ne ovaţioneze un stadion plin de oameni 🙂

Bibliografie:

The Rock Bible, Wikipedia

+ o mică atenţie pentru Ion care m-a tot somat să mai scriu cuvinte la tastatură. Ia’n.