La comun


Tăcerea are gura de sticlă
Şi gust de marţipan,
E tot ce urăsc eu la tine
Şi tot din ce mai am.

Să-nnod iubirea într-un cântec
Când nu mai eşti aici?
Şi să o-mping încet din mine,
Te chem, te mai ridici?

Mă doare-n stele şi în lună
De-aici, de pe Pământ…
Iubire strigi, a glumă sună,
Şi-a măr purtat de vânt.

Mă calci pe nervi să-ţi cânt în strună,
Minciună să-ţi descânt.
Ce ne separă ne adună,
Pierduţi într-un cuvânt.

Cât despre noi ce simplu pare
Să spui c-ai renunţat!
De parcă izul tău de fată
E măr adevarat…


provocată cândva în 2007 – cucerită azi, 23 Martie 2009

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: